Istoric

Catedra de morfopatologie (până în 1991 – Anatomie Patologică) a fost fondată în anul 1945, şef de catedră fiind profesorul F. Agheicenko (1904-1954). El a contribuit la instituirea secţiilor de anatomie patologică în spitale. Cercetările ştiinţifice s-au referit la tuberculoza sistemului nervos central, fiind susţinute 5 teze de doctor în ştiinţe medicale.

În anii 1954 – 1958, şef de catedră a fost profesorul D. Golovin (1918-1981). El a sistematizat experienţa acumulată în cadrul catedrei, a perfecţionat procesul instructiv-didactic. A fost preocupat de organizarea lucrului în prosecturi, a conferinţelor clinico-anatomice. Rezultatele ştiinţifice au fost expuse în 3 teze de doctor în ştiinţe medicale şi în trei monografii.

În perioada 1958-1986, catedra a fost condusă de către V. Anestiadi, academician al AŞM. Odată cu fondarea noilor facultăţi (Pediatrie, Stomatologie, Medicină preventivă), a fost renovat şi profilat procesul de studii. Au fost create laboratoarele de Morfopatologie ale Institutului Oncologic (profesorul Iraida Iacovlev), Institutului de Ftiziopulmonologie (doctor habilitat I. Haidarlî) şi cel al ICŞDOSMC (profesorul I. Fuior (1944-2008)). Catedra devine centrul ştiinţifico-metodic republican.

Direcţia ştiinţifică, propusă de academicianul V. Anestiadi, vizează morfopatologia bolilor cardiovasculare. Rezultatele ştiinţifice obţinute în acest interval de timp s-au soldat cu susţinerea a 3 teze de doctor habilitat, 18 teze de doctor în ştiinţe medicale şi 5 monografii editate.

În 1977, academicianului V. Anestiadi şi discipolilor săi: I. Zota şi S. Rusu, li s-a decernat Premiul de Stat al RM.

Din 1986 până în 1987, în fruntea catedrei s-a aflat conferenţiarul A. Banaru (1937-1987), talentat pedagog şi organizator, care a implementat metode moderne de instruire şi atestare a studenţilor.

În anii 1987-2012 catedra este condusă de către I. Zota, membru corespondent al AŞM, profesor universitar. Catedra continuă cercetările ştiinţifice în domeniul patomorfologiei aterosclerozei, în acest sens realizându-se o teză de doctor habilitat şi 5 teze de doctor în ştiinţe medicale.

Se implementează metode moderne în procesul de instruire a studenţilor. Din 2002 se desfăşoară instruirea studenţilor şi în limba engleză.

În 1990 catedra a primit statut clinic, concomitent se fondează Cursul de Morfopatologie al FECMF (comasat cu catedra în 2010). La baza clinică a catedrei se efectuează studiile prin internatură (anii 1971-1998), magistratură (din 1996), rezidenţiat (din 1999), cicluri de perfecţionare a medicilor anatomopatologi. Aport considerabil la activitatea catedrei au conferenţiarii G. Cernocan (1935-2002) şi P. Ionesi (1939-2007).

Tematica principală de cercetare a catedrei este studiul dinamic al modificărilor morfologice în aterogeneză. În total la catedră au fost susţinute 5 teze de doctor habilitat şi 32 de teze de doctor în ştiinţe medicale, au fost editate 15 monografii, 2 culegeri tematice. Colaboratorii catedrei au publicat peste 300 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 3 manuale (compendiu-atlas) şi un dicţionar explicativ medical, au fost înregistrate 2 invenţii şi 70 de inovaţii.

În perioada 2012 – 2015 şef de catedră a fost conferenţiarul universitar C. Marian.

În august 2015 a fost instituit în funcție conferențiarul universitar Eugen Melnic.